Viata cu un animal de companie
Acum aproape 3 ani mi-am dorit atât de mult un cățel încât mi-am cumpărat. Știu că era mai bine să adopt însă locuiesc la bloc, într-un apartament mic și nu puteam să mă risc să iau un câine mare așa că am mers la sigur: am luat un bichon maltez.
O iubesc din tot sufletul dar vai, câți nervi îmi face câteodată.
Pot să vă spun că este o rasă extrem de dependentă de iubire, foarte jucăușă și foarte pretențioasă.
Uite câteva lucruri despre ea:
Trebuie să vă spun cu câtă fericire mă întâmpină de fiecare dată când intru în casă, chiar și dacă am fost plecată pentru 2 minute din casă.
Timpul nu mai este alocat doar mie si planurile o includ de mult și pe ea. Mă refer la faptul că dacă stau mai mult timp plecată de acasă, deși știu că Luna este bine, eu simt nevoia acută să ajung cât mai repede la ea.
Este extrem de plângăcioasă! Nu îi convine mâncarea, plânge. Nu îi convine jucăria pe care o are pentru că ea vrea doar să roadă un ciorap, plange. Stă pur și simplu întinsă în pat și ghici ce: plânge!!!
Pretențiile la mâncare sunt punctul meu slab. Mă rog efectiv de ea să mănânce iar cateodată am impresia că în timp ce fac asta, ea se roagă de mine să o mai scutesc cu atâtea boabe dezgustătoare.
Plimbările cu Luna sunt un chin! Sunt dăți în care vrea să se plimbe și dăți în care efectiv trage de mine să ne întoarcem cât mai repede in casă. Exact, nu este deloc sociabilă. De cand o am, a reușit să se înțeleagă doar cu 3 câini. Îi este frică de pisici, porumbei și absolut tot ce poate mișca în jurul ei...
Așadar, dacă vrei un bichon maltez, înarmează-te cu multă răbdare. O să ai nevoie de ea.
În scurt timp o să postez un articol cu anumite lucruri exacte despre creșterea și despre cum trebuie să ai grijă de un câine: ce trebuie să ști despre boli, alergii, blană, mâncare și altele. Va pupicesc! 😘